joi, 20 noiembrie 2014

La drum cu Horia

... si uite cum trece omul de la vitejii prin munti si mari straine, la plimbat biberoane - cu grija!!! Si daca ar fi doar biberoane...dar am aflat pe propria piele ca excursiile cu prunc mic presupun impachetarea a jumatate de casa.

Prima oara l-am scos pe Horia la munte la o luna. Fix o luna facea in duminica aia. Concursul de trail running Ciucas X3, impreuna cu radioamatorii care au asigurat comunicatiile peste munti si vai (pai ce, eu sa nu ma laud?:) ca am tocit suficient la electronica aia ca sa pot sa ma bat cu pumnul in piept ca am indicativ YO3IWL). Si primul soc: era sa nu incapem in masina cu toate bagajele. Ziceai ca mergem cu o gradinita intreaga, nu cu unul singur. Plus ca datele se modifica radical: daca inainte puteam sa stam la cort sau oriunde, acum musai camera cu baie si caldura. Noroc ca tipii de la Muntele Rosu au construit o anexa, Bujorul Rosu, care are camere
Cel mai mic radioamator
din astea. Pret decent - 100 lei pe noapte. Cel putin atat era atunci. Noi de obicei stateam la cabana Silva, la doi pasi. Cazare la casute, mancare ieftina si buna... dar fara baie in casuta... Tot acolo am mancat si de data asta.



Si asa am constatat ca e mai bine in deplasare decat acasa: plodul era anesteziat de aerul racoros de munte, a dormit in toate pozitiile (si in landou pe masa la 12 noaptea, ca ma-sa si ta-su erau flamanzi - parinti degenerati). Bine, programul il faci in functie de nevoile lui, dar cu putina rabdare impaci si caprele, si verzele. Si cu ocazia asta mi-au mai trecut si mie frustrarile de nemers sa munte. Horia a fost plimbat in wrap, nici pas nu a zis. Normal, e bine cu calutul personal...



Vantul bate, coafura rezista





A doua iesire - la mare, evident! 2 mai, la o luna jumate. Cazare la pensiunea Dinamo, foarte prunc - friendly. Au pana si patuturi de copil in camere, in dotarea standard. Probabil ca vara acolo media de varsta e foarte mica.... Preturi mici (80 lei/ noapte, parca), confort ok. Si se pare ca si aerul de mare are proprietati soporifice. Batea un vant de sa ne ia pe sus pe plaja, dar ghici cine dormea de bubuia la pieptul lui muma-sa. Mai nasol e ca la sfarsitul lui septembrie nu mai gasesti cam nici un restaurant deschis, dar nu am suferit prea tare. Si am petrecut, ne-am uitat cum fac altii vinul (anul trecut eram mai harnici, parca...), ne-am uitat si cum altii fac surfing, ne-am plimbat pe nisip si ne-am bucurat ca nu trec zilele pe langa noi.





Si a treia, la Magura (langa Bran), tot ca rezultat direct al frustrarilor mele legate de munte. Copil de doua luni si un pic. Ei bine, aici e intr-adevar ce trebuie. Pensiune frumoasa, cu priveliste ca in povesti - Mosorel se numeste, si tare ne-a placut acolo. Vreo 90 lei/ noapte, cred, mancare buna, pisici mustacioase la usa. Si satul e ca in vederile de prost gust, mai ales toamna, cu toate culorile. Sper sa ramana asa, pentru ca numarul pensiunilor tot creste, semn ca turismul e in floare. Si ai unde sa te plimbi, pe Magurile Branului, prin sat, pe drumuri de caruta si potecute. Chiar si cu copilul legat de tine. Care copil ce facea.....dormea, evident. O sa-i arat poze cand creste mare, sa vada cat de activ era.





Deci, se poate. Asta mi-a mai ridicat moralul, foarte bleg dupa atatea luni de inactivitate. Astept sa mai creasca pruncul putin, sau macar sa vina vremuri mai calduroase, sa atacam muntele la modul serios. Ca asa o ciuda ma apucase cand mi-am dat seama ca nici la Curmatura nu am cum ajunge cu Horia - cum sa-l schimbi si sa-l hranesti in frig afara?  Dar cu timpul creste autonomia,si scad frustrarile... Cateva poze de la Magura mai jos.

luni, 30 iunie 2014

Rhodos la inceput de vara

Din motive obiective, concediul din vara asta (ultimul in doi pentru probabil multa vreme) a trebuit mutat la sfarsitul lui mai. Ca sa nu fiu chiar cat o planeta. Asa ca a trebuit sa gasim o destinatie cat de cat apropiata, calduta si accesibila cu avionul, unde sa ai ce face o saptamana intreaga. Si....ta-daaaaa.... Rhodos, una din putinele optiuni de la agentiile de turism.
Rhodos Town - portul si capra

De data asta am renuntat la cort (cu parere de rau si din aceleasi motive obiective) si ne-am tot frecat si foit pana am gasit un hotel, cu principalul criteriu de selectie: piscina cat mai mare. Am gasit hotel Dionysos in Ixia, adica asta Hotel Dionysos. Piscina enorma cu apa sarata, camere foarte ok, mic dejun mai mult decat puteam duce, pool bar, restaurante, aqua gym, alea alea.... Recomand, noi am fost incantati.

Zana din castelul marelui maestru


Era prin cartea de istorie...
Si cum aveam o saptamana pentru bantuit, am inceput cu centrul vechi al orasului Rhodos. Cavalerii ioaniti, care s-au stabilit aici in perioada medievala, au construit un oras - fortareata, care arata superb si acum, locuit, turistic, plin de viata. Castelul marelui maestru si stradutele comerciale, pavate cu pietre maruntele si pline de tentatii... hmmm... culinare iti ocupa cateva ore bune. Noi am dat cu repetir. Apropos, ca sa ajungi in Rhodos din Ixia, unde eram noi cazati, iei autobuzul. 1.7 euro de la Dionysos, mai mult sau mai putin de la alte hoteluri, in functie de distanta. Destul de convenabil.

Calutul si soferul sau
Insula e maricica, si daca nu ai de gand sa stai ca molusca la piscina, trebuie sa inchiriezi o masina, sau sa faci excursii, sau amandoua. Ne-am prins repede ca nu e cazul sa apelam la ghidul agentiei romanesti, care avea totul cu preturi considerabil mai mari decat alea pe care le gaseai iesind din hotel si plimbandu-te 5 minute stanga-dreapta. Masina am inchiriat chiar din holul hotelului, de la Rodos Cars. Erau oferte cu 70 de euro pentru trei zile, dar ne-am rasfatat si am luat un Fiat 500 un pic mai scump, la 100 euro. Zau ca a meritat... e atat de faina si draguta si manevrabila masinuta asta... clar "de fete".

Plaja Anthony Quinn
Si ne-am plimbat ceva cu masinuta. Plaja Anthony Quinn cred ca a fost printre primele opriri. Stancoasa,
retrasa, linistita, temperatura Mediteranei proaspata si suportabila. Cu ceva fiori la intrare. In Egee, pe partea vestica, n-am apucat sa intram, dar in Mediterana ne-am balacit ceva. Si cum apa face foame, urmatoarea oprire in Kolymbia, la un restaurant pe plaja recomandat de domnul de la inchirieri masini. N-am reusit sa descifram numele, dar mancarea a fost asa buna ca ne-am intors si a doua oara. Si partea misto e ca era chiar pe plaja, cu mese albastre si tot tacamul, ca in vederile de prost gust (am vazut si o nunta in Kolimbia a doua oara, cu miri englezi, cred, cu domnisoare de onoare grase si pe tocuri si asa mai departe...)

Templul Athenei Lindia
Lindos e alt reper pe harta, tot pe partea de est. Un satuc alb pe o coasta de deal, cu acropolele aferent si templul Athenei Lindia. La acropole poti ajunge calare pe magarus, si de data asta m-am dat gravida si am profitat de urecheati. Merita privelistea de sus, plaje si golfulete minunate. Plus situl arheologic, dar de astea e plina insula...

In extrema sudica a insulei, e un loc care se numeste Prasonisi, unde se intalnesc Mediterana si Egea. E o limba ingusta de pamant, de cateva zeci de metri, care desparte marile, batuta permanent de vanturi, deci in concluzie raiul windsurfului si kite-ului. Plin de sportivi si de gura-casca. Marele avantaj e ca poti face baie in doua ape diferite, una albastra si calma, cealalta verde si agitata, la distanta de cateva minute. Noi tot in Mediterana...

Vedere din Kamiros
Coasta estica merita vazuta mai mult din motive istorice. Niste castele medievale cu priveliste minunata (Kritinia si Monolithos), un sit arheologic fain - Kamiros, plaje cu pietricele si drumuri pitoresti. Frumos, pentru noi a fost o zi plina. Plus ca ne-am indopat cu bunatati locale de pe marginea drumului. Ca o paranteza, calamar bun ca in concediul asta n-am mai mancat, si nici nu stiu daca mai prind vreodata....

Mai sunt ceva locuri de vazut si in interiorul insulei. Epta Piges (7 izvoare) e unul din ele. Ma rog, cele sapte
izvoare sunt destul de banale, partea misto insa o reprezinta tunelul de scurgere/ventilatie al lacului de acumulare din zona, lung de vreo 200 metri, cu apa curgand repejor, inalta cam pana la genunchi si mai sus. Se zice ca daca il parcurgi intineresti cu 10 ani. Eu am imbatranit cu cativa, ca e destul de claustrofobic, inalt si lat cam cat mine. De intors daca te razgandesti nu prea poate fi vorba, daca vine cineva din spate. Dar am supravietuit, si chiar a fost amuzant. Si racoros, ma gandesc ca in mijlocul verii e foarte binevenita balaceala asta plus plimbarea aferenta prin padure.

Fluture "de alta rasa"
Alt obiectiv e Butterfly Valley. Mega-reclama, dar cand am ajuns noi nu erau fluturii acolo... peste o luna poate, ne-a zis domnul de la intrare. Asa ca am pozat niste boscheti cu flori si alti fluturi rataciti (nu din specia corecta) si asta a fost.

Am luat si doua excursii organizate (eu doar una, Jeep Safari se pare ca e prea agitat pentru gravide. Dar Vlad zice ca s-a distrat de minune. 40 si ceva de euro, plus vreo 10 pranzul). Aia la care am putut si eu a fost croaziera in insula Symi, unde isi construiau casute capitanii de vas de pe vremuri. Asta a fost vreo 20 si ceva de euro, cu feribotul. Si a fost minunat. Ce ilustrate, ce vederi... realitatea e mult mai frumoasa. Casute colorate, apa incredibil de limpede si transparenta, flori, iahturi, terase, mare, soare... Ne simteam ca in filme, totul era incredibil de frumos. Preturile pe masura, evident, am impresia ca portul e frecventat de iahturi venite din zonele nordice. Dar atat de frumos, de ne gandeam sa ne intoarcem cu feribotul din ziua urmatoare. N-am facut-o, dar n-ar fi stricat.

Per total, Rhodos a fost cam tot ce ne asteptam sa fie, si ceva in plus. Eu zic ca a meritat fiecare banut, si pozele de mai jos cred ca imi dau dreptate. Enjoy :)
Old town Rhodos

Straduta cu pietre mici

Castelul marelui maestru

Medieval style :)

Anthony Quinn bay

Terasa din Kolymbia cu calamar minunat

Un pescar fara griji

Tunelul claustrofobic din Epta Piges. Putul de aerisire de la mijloc

Suflecata pan' la brau...

Satucul Lindos

Calare

Old Kamiros

Castelul Monolithos

Vedere de la castelul Kritinia

Prasonisi. Mediterana stanga, Egee dreapta


Tsampika bay

Symi - manastirea Panormitis




Oraselul Symi

Symi - in port

Ferry

Limpede apa, nu?

Si ce culori...


Taverna in Symi

Furtuna pe mare


marți, 29 aprilie 2014

Plimbarica la Predeal

Bucegii, si Craiul mai la dreapta
Am stat prea mult pe loc primavara asta, pe scaun la birou si pe canapea acasa... si cum am impresia ca efectiv au intrat zilele in sac cateodata, duminica trecuta nu am mai rezistat si am fugit la munte in grup compact. Tura lejera, asa ca pentru gravide...

Cabana Garbova
Parcam la telescaunul de la Predeal. Urcam cu numitul telescaun, pe motiv de burtica (Vlad si cu mine, restul au luptat eroic si au urcat pe partie). 18 lei urcarea, plecari din jumatate in jumatate de ora. Bine ca mergea. Sus facem poza clasica cu Bucegii, minunati in sezonul asta, dupa ninsorile recente, si o luam tropa-tropa spre cabana Garbova, dus-intors. Nu cred ca ne-a luat mai mult de o ora cu totul, chiar si in ritmul meu actual de tip melc. Cabana arata cam....nefericit, cel putin de afara, ca nu am indraznit sa intram. Multi catei ciobanesti si o vacuta, cam atat am apucat sa vedem.

Rosu la semafor:)
Ne intoarcem la Clabucet Plecare, unde ne reunim cu temerarii alpinisti ce tocmai venisera pe partie, si o luam maruntel la picior pe muchea Susaiului, spre cabana cu acelasi nume. Prima parte a traseului coboara pe partia Cocosul, dupa care urmeaza o potecuta frumoasa si relaxanta prim padure, fara mari diferente de nivel. Spre final se intersecteaza si cu drumul auto care ajunge la cabana Susai, venind din Azuga pe valea Limbaselului.
Burta la soare

Eram foarte curioasa sa vad cum arata acum cabana Susai, dupa ce am cautat putin pe net si am vazut ca tarifele sunt pe la 80 euro (???) camera... Ei bine, nici pe departe nu arata ca ceva ce ar merita banii astia. E adevarat ca i-au facut piscina interioara, dar cel putin spatiile comune si restaurantul arata mediocru in cel mai bun caz. Nu stiu ce sa zic de camere, ca nu le-am vazut. Si apropos de restaurant.... scuuump, scump bine, cu meniu foarte putin variat si cu televizor setat pe Etno TV, cu celebra emisiune "Sa moara capra vecinului"...

De acolo, tropa-tropa pe potecuta spre Clabucet, si la masina, si acasa...

Una peste alta, am strans cateva ore de plimbarica usoara si oxigenare, si cateva fotografii facute de cei doi Vlad: Constantinescu si Micu (mai jos). Nu a fost rau deloc. Mai facem....



Nori frumosi

.... si un cutzu
Radioamatorii nu se dezmint

Trei zane in padure

Aproape toata gasca. Vlad e in spatele aparatului



Chiar toata gasca, cu tot cu Vlad, pe terasa la Susai