luni, 2 decembrie 2013

Cozia - inspiratie de iarna

E frumos la munte cand e zapada mare-mare, dar chestia asta iti pune si bete in roate. Ca apar probleme cu accesul, avalansele, alte alea, si uite-asa nu te mai poti plimba chiar pe unde vrei. Dar din fericire exista ceva munti prin tarisoara noastra care se lasa urcati chiar si pe zapada mare, si sunt chiar mai frumosi iarna decat vara. Unul dintre ei este Cozia. Noi l-am urcat la un sfarsit de ianuarie insorit si bine garnisit cu alb.

Asa se vede de la Turnu



Cozia nu uluieste nici prin altitudine, nici prin trasee dificile si solicitante. Maximul atins este de 1668 m pe varful omonim, si este un munte mai degraba domol si pastoral, cu cateva zone stancoase mai mult pentru contrast. Si cu toate astea, este frumos si plin de surprize, iar daca ajungi acolo iarna pe zapada proaspata, zici ca ai aterizat direct intr-un basm (varianta frumoasa, nu cu lupul cel rau).

Eu zic ca traseul ideal de iarna pe acolo e cam asa: de la manastirea Turnu, unde am lasat masina (dar poti ajunge si cu trenul fara probleme), am urcat spre manastirea Stanisoara, si apoi spre cabana Cozia, care e chiar sub varf. Pana la Stanisoara traseul e mai mult de plimbare, fara pante accentuate. Chiar inainte de manastire se desparte traseul partial nemarcat spre cascada Gardului, care iese si el sus la cabana, dar mai dificil de urcat iarna.

De la Stanisoara in sus exista traseu marcat spre cabana, nici el foarte dificil. Dar sunt zone in care zapada mare iti poate da de furca - e o trecere cu cablu la care te poti distra, dar nimic grav sau de netrecut. Cu totul, in functie de zapada, traseul dureaza cam 5-7 ore, sau un pic mai mult daca pozezi ca japonezul. Desi e cam greu sa te abtii...

Cabana e mare si dotata cu de toate. Are si site: Cabana Cozia . Si in mod cert e mult mai misto iarna decat vara acolo, din simplul motiv ca nu mai ajung manelistii cu masinile. E un drum forestier care porneste din Pausa si ajunge la cabana, de vreo 15 km lungime. E tare fain de bicicleta, dar prea frecventat de masini atunci cand se poate. Asa ca iarna e mai liniste... Cabanierul e foarte ok, mancare buna, buda inauntru (e chiar si dus, e adevarat, cu apa rece). Dormitoarele sunt in alt corp de cladire, conditii decente. Chiar si preturile sunt foarte ok.

Si privelistea...dar ce priveliste! Cand scoti nasul din cabana dimineata, te trezesti cu toata panorama Fagarasilor in fata. Si nu numai ei... valea Oltului, Buila, o nebunie!

La coborare am ales varianta cu muchia Turneanu, pentru diversitate, cu sub-varianta de stanga de la un fel de stana abandonata, pe banda rosie, care iese un pic mai jos de Stanisoara. Poti merge si in continuare spre Turnu, pe triunghi tot rosu (cred), dar e mai abrupt si iarna cred ca il faci mai mult pe fund. De nevoie, nu de voie.

O idee de iarna numai buna, nu? Zapada sa vina...  Poze mai jos.



Troita de la urcare


Dormitoarele cabanei
...si pisicile aferente

Priveliste...

...si inca una!



Mare de nori, de pe Turneanu





5 procente de rosu





Urme pe zapada