Aiurea prin Turcia no. 2 - Ihlara si orasele subterane

...si Cappadocia nu are doar casute scobite in turnulete de tuf vulcanic, la inaltime. Are si casute scobite sub nivelul solului, pentru diversitate, deh.

Ta-na-na-na

Mai precis, orasele subterane, pe mai multe nivele, cu aerisiri, puturi de apa, comunicatii, grajduri, toalete, cimitir (!!!), unele vizitabile si in zilele noastre. Cu totul sunt 36 de orase subterane, dar cele ce merita vizitate sunt Kaymakli - cel mai mare, si Derinkuyu - cel mai adanc. Cele doua stelute "underground", ca sa zic asa. au fost sapate de hititi, care se pare ca erau destul de scunzi, judecand dupa cat de des am dat cu capul de pragul de sus. 

Gaura de "toilet problem"

Dar au facut o treaba foarte buna. In Kaymakli aveau pana si vinarie, cu un put de ventilatie special ca sa nu omoare toata populatia cu gazele rezultate din fermentare. Derinkuyu, in schimb, era dezvoltat mai mult pe verticala, cu 20 de nivele (azi se viziteaza doar 8), rau subteran si 52 de puturi de ventilatie...adica wow...treaba asta a fost inceputa pe la 1400 i.e.n.... Mie mi-a starnit toata admiratia inginereasca. Oamenii aia aveau turnatorii de cupru in subteran, prese de ulei, scoli, biserici, grajduri, o viata intreaga. Adica, pune-l pe unu' azi sa proiecteze asa ceva, si vezi ce iese... 

Ihlara vadisi

Si am mai gasit ceva interesant pe acolo prin zona: Valea Ihlara. Imagineaza-ti, in plina zona arida si arsa de soare, colorata doar in gri si galbenul ierburilor uscate, sa dai de un canion adanc de o suta de metri si lat de cateva zeci, si cand cobori in el - cu totul alta lume. Un rau curat si rapid, vegetatie luxurianta, paduri de mesteceni...si nelipsitele pesteri sapate in stanca, de data asta sub forma de biserici pictate. E asa de mare diferenta fata de restul reliefului, si verdele atat de odihnitor, ca nu-ti vine sa mai iesi de acolo. Si poti sa nu iesi multa vreme, ca valea are 14 kilometri lungime, loc de plimbare din belsug. 

Una din bisericile din Ihlara

Poza de grup cu ceai

Fabrica de gozleme

Relax

Cea mai comoda intrare e prin satul Belisirma, unde poti lasa masina. Si o iei usurel pe langa rau, si te plimbi cat te tine cheful. Dar turcul e iscusit, si s-a prins cam care e momentul cand te lasa cheful, si a amplasat stategic acolo un loc de popas. Cu "fabrica" de gozleme, adica doua tanti care iti fac placintelele pe loc, cu ceai si cafea aromate, pe care le poti savura in niste chioscuri asezate chiar deasupra raului, cu canapelute si covoare. Te descalti, te asezi cu ceaiul in fata, lasi degetele sa pluteasca in apa...dar cu grija, sa nu te ciupeasca ratele cersetoare, care se comporta ca maidanezii de la noi. Paradis, ce mai...pe bune.

Una pe fata, doua pe dos...

In afara de asta, valea are cateva biserici sapate in stanca si pictate, destul de bine pastrate. Categoric merita vazute, dar dupa parerea mea marea atractie aici e natura verde si racoarea, nu neaparat istoria.

Cat despre alte chestii de vazut daca ajungi prin Cappadocia...episodul viitor.